Primul număr va conţine în proporţie de aproximativ 80% proză şi 20% non-ficţiune. Am pus în aplicare rezultatele sondajelor pe care le-am făcut în urmă cu cîteva luni, iar proporţia aceasta a fost o consecinţă firească a acestora. La capitolul proză, vă pot spune că am avut de făcut o alegere destul de dificilă pentru a vă putea oferi un sumar echilibrat. Autorii români prezenţi cu povestiri în acest număr sînt Liviu Radu şi Sebastian A. Corn. Sînt texte inedite şi n-am să vă dezvălui acum titlurile. Traducerile alcătuiesc o grupare solidă, la rîndul lor, fiind vorba de texte premiate cu Hugo, World Fantasy Award şi Nebula, plus o nominalizare la Nebula. Autorii i-aţi văzut pe copertă: James Patrick Kelly, Norman Spinrad, Joe Haldeman. Pentru cel din urmă, binecunoscut cititorilor români, o menţiune specială, întrucît el va fi desemnat anul acesta drept Grand Master de către SFWA şi, în acest context, am considerat nimerit să-l luăm drept subiect al primului Dosar Galileo, care va aduna laolaltă o bio-bibliografie, un interviu în exclusivitate şi o proză recompensată cu două mari premii.
În ce priveşte non-ficţiunea, debutează în acest număr patru rubrici care sperăm să vi se pară interesante. Graham Sleight îşi reia în paginile revistei Galileo rubrica din Locus, privind viitorul din perspectiva zilei de ieri, analizînd jaloanele importante ale operei unui scriitor de gen; primul său articol e dedicat unui monstru sacru: Ray Bradbury. Cory Doctorow va publica în Galileo o serie de articole în care va aborda – în contextul literaturii science fiction – impactul viitorului asupra mentalităţii prezentului. Paul di Filippo va susţine o rubrică de recenzii (aşa cum face pentru Washington Post sau Asimov’s), iar Mircea Opriţă va trece în revistă, cu acribia care-l caracterizează, cîte un capitol din istoria anticipaţiei autohtone. În sfîrşit, fiecare număr va avea cîte-un invitat surpriză, care se va apleca asupra unui aspect al genului F&SF de extremă actualitate. Invitatul din primul număr va fi scriitorul canadian Peter Watts, care-şi va spune părerea despre fenomenul cinematografic Avatar.
Să vă mai spun şi o vorbă despre traducătorii textelor din acest număr, oameni unul şi unul: Cristina Ghidoveanu, Lorena Lupu, Robert Coller şi Mircea Pricăjan sînt cei care şi-au adus contribuţia la definitivarea acestui sumar care, sperăm, va fi de bun augur pentru ceea ce va să vină. Fiindcă planurile noastre sînt pe măsura aşteptărilor voastre care, o ştim prea bine, sînt mari de tot. Promitem să nu vă dezamăgim.
Formatul va fi trade paperback mediu (20,5 x 13,5 x 1,7 cm); vor fi 240 pagini tipărite pe hîrtie volumică. Coperta va fi tipărită în policromie şi laminată mat, cu lăcuire selectivă pe titlu. Va fi o revistă cu apariţie trimestrială, în prima lună a fiecărui anotimp; astfel, numărul 1 va apărea în martie, numărul 2 în iunie (intenţia noastră este să-l avem gata la Bookfest), numărul 3 în septembrie, iar numărul 4 la început de decembrie (sau, cu puţin efort, la Gaudeamus).
Ce mai e de ştiut: preţul de vînzare al revistei la difuzori (librării, tarabe şi depozite) va fi după toate probabilităţile de 15 lei/exemplar. Nu cred că e mult pentru o publicaţie în format de carte, cu 240 de pagini de text inedit. Să vă spun însă ce veţi avea de cîştigat dacă vă veţi abona. Costul unui abonament pe un an (4 numere a cîte 240 de pagini) va fi de 50 lei. Veţi plăti aşadar cu 2,50 lei mai puţin per exemplar decît dacă aţi cumpăra fiecare revistă în parte. În plus, expedierea se va face pe cheltuiala noastră. Dar avantajele abonamentului nu se opresc aici. Pentru mai multe detalii privind abonamentele, vă invit să vizitaţi pagina dedicată.
Vă aşteptăm cu drag şi, pentru orice alte lămuriri, vă stăm la dispoziţie la adresa de e-mail a editurii:
office @ millenniumpress . ro
